Alexandr Lukasenko, dictatorul belarus, sub presiune din partea propriilor aliați
Update cu 11 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu

Alexandr Lukasenko, dictatorul belarus, sub presiune din partea propriilor aliați
Alexandr Lukasenko, conducătorul Belarusului, este denumit tiran în urma reprimării severe a opoziției. Peste 1.400 de adversari politici au fost închiși, iar unii oficiali de rang înalt au murit în circumstanțe suspecte sau s-au sinucis. Cu toate acestea, Lukasenko, care aniversa recent 30 de ani de putere, rămâne sub influența Moscovei. Cei mai mari pericole pentru statutul său vin chiar din cercul său de susținători care ar putea să-l trădeze dacă nu mai primesc sprijin financiar din Rusia sau dacă Belarusul este forțat să se implice în conflictul din Ucraina.
Pentru a-și menține controlul după protestele din 2019, Lukasenko a devenit un aliat strâns al președintelui rus Vladimir Putin, oferind teritoriul Belarusului pentru invazia din Ucraina din februarie 2022. Această dependență de capitalul rusesc face ca Lukasenko să fie mai vulnerabil în fața unei posibile implicări directe în război. În cazul în care va trebui să mobilizeze trupe, riscurile legate de loialitatea propriilor susținători ar putea crește considerabil.
Un oficial belarus a menționat: "Aparatul de securitate este prost pregătit, iar eventualele victime ar provoca reacții neprevăzute din partea loialiștilor." De asemenea, reacțiile violentelor bombardamente ucrainene ar putea provoca revolte nu doar din partea opoziției, ci și în rândul susținătorilor regimului. Dzianis, un alt oficial, a adăugat: "Nimeni nu vrea să meargă la război sau să existe mereu această suspiciune."
Din 1994, loialitatea a fost esențială pentru Lukasenko, care a câștigat primele alegeri libere din Belarus, într-o perioadă asemănătoare cu criza economică și socială. La acea vreme, Lukasenko a promovat imaginea unui lider capabil să combată corupția și să asigure stabilitatea. Valeri Karbalevici, un analist politic, a povestit despre carisma lui Lukasenko care atrăgea mulțimi mari.
Cu toate acestea, în scurt timp, regimul său a devenit autoritar. Majoritatea disidenților au disparut, iar Lukasenko s-a înconjurat de susținători fideli. Unul dintre aceștia a fost Vladimir Makei, fostul ministru de externe, care s-a sinucis după ce relațiile cu lucrătorii din Occident s-au deteriorat.
După protestele din 2020, regimul lui Lukasenko a intensificat epurările interne. Mulți lideri ai opoziției au fost închiși, iar Svetlana Tihanovskaia, soția lui Serghei Tihanovski, a fost nevoită să părăsească țara. Motivul pentru care mulți rămân loiali lui Lukasenko este teama și interesul financiar.
Recent, Lukasenko a aprobat o lege care prevede pedeapsa cu moartea pentru înaltă trădare. Aceasta a dus la o intensificare a climatului de teamă în rândul oficialilor. Un diplomat american a raportat moartea subită a unui coleg al său, despre care se spune că ar fi fost provocată de KGB-ul belarus.
În concluzie, regimul lui Lukasenko se confruntă cu o criză de legitimitate, dar loialitatea este încă puternică. Totuși, unii oficiali cred că o schimbare va necesita o criză existențială profundă, care ar putea proveni din deteriorarea relațiilor cu Rusia sau o implicare directă în conflictul din Ucraina. În absența unei astfel de crize, regimul se va menține, alimentat de frică și interese personale.