Aplicația de mesegerie WhatsApp, deținută de Meta, va fi interzisă în Rusia și înlocuită cu Max, un serviciu care încorporează tehnologie de supraveghere permanentă și va fi instalat pe toate dispozitivele digitale vândute în Rusia, scrie The Times. La prima vedere, Max pare destul de inofensiv. O aplicație online, cu un logo albastru și alb anodin, care nu oferă niciun indiciu despre originea sa sau scopul său sinistru. Cu toate acestea, acest serviciu de mesagerie aparent inofensiv este pe cale să devină un instrument important în încercarea președintelui Putin de a impune un control total asupra vieții online a rușilor obișnuiți. Aplicația, care a fost lansată în martie în fază de testare, a fost dezvoltată la ordinul lui Putin și oferă mesagerie online, apeluri video, plăți mobile, rețele sociale și acces la servicii guvernamentale. A fost dezvoltată de compania VK, controlată de Kremlin. Conform unei noi legi, aceasta va fi instalată pe toate dispozitivele digitale vândute în Rusia începând cu 1 septembrie. Criticii au descris-o ca un „program spion” care instalează software de spionaj pe smartphone-ul utilizatorului, care rămâne activ chiar și după dezinstalarea aplicației. Aceasta este considerată echivalentul rus al aplicației WeChat din China, pe care Beijingul o utilizează pentru supravegherea și cenzurarea online. „[Max] este interesat de locul în care s-a aflat utilizatorul, pe cine a sunat sau cui a scris, inclusiv prin intermediul altor servicii de mesagerie, ce portofele criptografice și conturi bancare are, precum și ce achiziții a făcut, ce cafenele a vizitat și ce a căutat pe internet”, a scris Red Binder, un canal rus de Telegram care se concentrează pe probleme online. Datele colectate de Max vor fi ușor accesibile serviciilor de securitate FSB, iar agenții Kremlinului ar putea chiar să monitorizeze conversațiile online în timp real, spun analiștii. Citește și: ANALIZĂ Marginalizarea lui Putin și pierderea Caucazului. Cum a eșuat Kremlinul în a împiedica Turcia să ajute la reconcilierea azero-armeană Andrey Okun, un jurnalist rus de opoziție, a numit Max o componentă cheie în planurile Kremlinului de a construi un „gulag digital”, o referință la lagărele de muncă sovietice. „Acesta va fi un spațiu steril în care autoritățile vor avea control complet asupra timpului liber, motivelor și gândurilor cetățenilor”, a scris el într-un articol pentru site-ul Republic. Când Putin a ajuns la putere în urmă cu 25 de ani, aproximativ 1% dintre ruși erau conectați la internet, iar Kremlinul acorda puțină atenție internetului. Chiar și în 2010, Putin era în mare parte sceptic cu privire la potențialul acestuia, descriindu-l ca „50% material pornografic” și afirmând că nu a fost niciodată online. Până în 2011, când au izbucnit primele proteste anti-Putin la Moscova, una din două persoane avea acces la internet, iar site-urile străine precum YouTube și Facebook au devenit cele mai puternice arme ale mișcării de opoziție. Putin și-a dat seama că, dacă nu va fi controlat, internetul îl poate distruge. „[Internetul] este un proiect al CIA”, a afirmat el în 2014, fără a furniza dovezi. Pentru a asigura popularitatea lui Max, Moscova intenționează să interzică WhatsApp, serviciul american de mesagerie utilizat de 70% din populația adultă a Rusiei. Deși Facebook și Instagram, care sunt de asemenea deținute de Meta, au fost interzise de Moscova ca „extremiste” la începutul invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, Kremlinul a ezitat să ia măsuri împotriva WhatsApp până când nu a avut un înlocuitor pregătit. Săptămâna trecută, Anton Nemkin, membru al comisiei pentru tehnologia informației din parlamentul rus, a acuzat WhatsApp că reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, în timp ce surse din Kremlin au declarat pentru Meduza, un site web de opoziție, că este „99%” sigur că aplicația va fi adăugată pe lista software-urilor străine care vor fi interzise din ordinul lui Putin. În mai, un om de afaceri rus s-a plâns lui Putin de firmele occidentale de tehnologie, precum Microsoft și Zoom, care încă funcționau în țară. „Blocați-le!”, a răspuns liderul rus. Deși Rusia a început să reprime disidența online după anexarea Crimeei de către Kremlin, acțiunile sale au escaladat la niveluri fără precedent după invadarea Ucrainei în 2022. Aproape 4.000 de persoane au fost urmărite penal pentru postări online în care criticau războiul în ultimii trei ani. Citește și: FOTO „La plajă cu dușmanul”. Cine sunt propagandiștii Kremlinului care își fac vacanțele în Europa, deși demonizează Occidentul În iunie, o femeie rusă de 28 de ani care a ajutat mii de ucraineni să fugă din zona de război a fost condamnată la 22 de ani de închisoare pentru o postare pe Instagram în care solicita donații pentru Batalionul Azov din Ucraina. Nadejda Rossinskaia, cunoscută și sub numele de Nadin Geisler, a negat că ar fi scris postarea. În Rusia, este deja ilegal să distribui sau chiar să dai „like” site-urilor web sau altor materiale online interzise de Kremlin. În conformitate cu o lege aprobată de parlament săptămâna trecută și care va intra probabil în vigoare în septembrie, în curând va fi ilegal chiar și să cauți online materiale „extremiste”, chiar dacă acestea nu sunt distribuite. Kremlinul a clasificat ca extremiste totul, de la anchetele anticorupție ale lui Alexei Navalnîi, liderul opoziției care a murit într-o închisoare rusă anul trecut, până la informații despre problemele LGBT și o melodie punk rusă despre moartea lui Putin. Anul trecut, Rusia a blocat 420.000 de site-uri web. Cu toate acestea, milioane de ruși utilizează rețele private virtuale, sau VPN-uri, care permit utilizatorilor să ocolească cenzura guvernamentală prin ascunderea locației lor. Deși YouTube, care a fost folosit odată de opoziție pentru a mobiliza sprijin, nu a fost blocat, viteza accesare a conținutului de pe platformă a fost redusă dramatic în Rusia, într-o aparentă încercare a Kremlinului de a descuraja utilizarea sa. Potrivit datelor Google, site-ul a pierdut aproximativ 80% din traficul său în țară din decembrie. Deocamdată, Telegram, serviciul de mesagerie online fondat de magnatul rus Pavel Durov, este autorizat să funcționeze. Durov a negat acuzațiile potrivit cărora compania, care susține că nu are angajați în Rusia, ar fi cooperat cu serviciile de securitate ale Kremlinului. Bilanțul Moscovei în materie de cenzură online este departe de a fi impecabil. O încercare anterioară de a bloca Telegram s-a soldat cu un eșec. Cu toate acestea, Mikhail Klimarev, șeful Societății pentru Protecția Internetului din Rusia, a declarat că se așteaptă ca Moscova să-și reînnoiască eforturile până la sfârșitul anului. „Noua politică a statului este de a zdrobi concurența”, a afirmat el. Citește și: „Un cadou pentru dictator”. Revolta publică a dus la anularea unui concert susținut de un dirijor rus apropiat de Putin, în Italia