Europa și dilemele păcii în Ucraina
Update cu 5 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda

Europa și dilemele păcii în Ucraina
În contextul în care fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, a promis o încheiere rapidă a conflictului din Ucraina, chiar cu riscul cedării de teritorii în favoarea Rusiei, Europa se confruntă cu dilema stabilirii unui rol mai activ. În prezent, se discută despre opțiunea desfășurării unei forțe europene de menținere a păcii pentru a sprijini potențialele acorduri de încetare a focului.
În martie 2027, soldați dintr-o astfel de forță patrulează pe linia de demarcație dintre Ucraina și teritoriul ocupat de ruși. Tensiunile sunt palpabile, iar un incident neașteptat transformă situația într-un adevărat coșmar: o dronă rusească se prăbușește și provoacă victime în rândul soldaților europeni. Rusia lansează imediat acuzații împotriva Ucrainei, iar reacțiile europene ar putea duce continentul într-o nouă fază a conflictului.
Deși acest scenariu este imaginar, el reflectă îngrijorările serioase ale planificatorilor militari europeni care analizează ativitatea actuală în Ucraina. Discuțiile despre desfășurarea trupelor europene de menținere a păcii încep să capete avânt, iar Franz-Stefan Gady, fost planificator militar austriac, subliniază importanța unei decizii critice pe care europenii trebuie să o ia în viitorul apropiat.
Premierul britanic, Keir Starmer, a declarat recent că Regatul Unit va participa activ la o eventuală misiune de menținere a păcii, iar președintele francez, Emmanuel Macron, a accentuat necesitatea de a construi garanții de securitate pentru Ucraina. De asemenea, oficiali din Lituania nu au exclus posibilitatea trimiterii de trupe în sprijinul Kievului. În prezent, se discută formarea unei forțe de până la 50.000 de militari din cinci până la șase țări europene, menită să asigure o linie de demarcație în cazul unei încetări a focului.
Însă, provocările sunt numeroase. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a menționat necesitatea suportului american pe acest front, dar în contextul politic actual, este puțin probabil ca SUA să trimită trupe. Gady a subliniat că, în absența aderării Ucrainei la NATO, menținerea păcii ar putea fi singura opțiune viabilă.
Macron, care în februarie 2024 a refuzat să excludă trimiterea trupelor occidentale în Ucraina, a descoperit că discuțiile întâlnesc obstacole semnificative. Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a dorit să clarifice că nu există speculații pe această temă, iar Macron a fost nevoit să își întrerupă vizita în Polonia.
Pentru analiști precum Nicolas Tenzer, temerile și ezitările europene sunt generate de riscurile implicării directe în conflict, precum și incertitudinile legate de intențiile lui Trump. Totuși, discuțiile continuă, la nivel diplomatic, în ciuda provocărilor.
Francois Heisbourg, consilier senior în domeniul securității, a menționat că orice inițiativă de menținere a păcii necesită acordul ambelor părți, Ucraina și Rusia, ceea ce complică și mai mult situația. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins categoric propunerea unei astfel de misiuni.
Pe fondul acestor dezbateri, este evident că Europa trebuie să reevalueze relația cu Ucraina și motivul pentru care stabilitatea sa este crucială pentru securitatea europeană. În concluzie, viitorul acțiunilor internaționale în această zonă rămâne incert, iar Europa se află la o răscruce unde va trebui să decidă cum va proceda în fața provocărilor emergente.