Groenlanda își exprimă dorința de independență în contextul tensiunilor internaționale
Update cu 4 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu

Groenlanda își exprimă dorința de independență în contextul tensiunilor internaționale
În urma amenințării președintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda de la Danemarca, capitala Nuuk devine scena unei dispută intense între Europe și Statele Unite. Un reportaj realizat de Marc Bennets pentru The Times subliniază că, în Nuuk, puțini îi sprijină pe danezi în încercările lor de a respinge ambițiile Washingtonului.
Un monument dedicat misionarului Hans Egede, care a condus o expediție daneză de colonizare a insulei în 1721, se află pe un deal cu vedere la un golf din Nuuk. Trei secole mai târziu, mulți groenlandezi consideră că Egede nu ar fi trebuit să pornească în acea expediție, având în vedere anii de discriminare și nedreptăți suferite de populația locală din partea Copenhagăi.
Pele Broberg, liderul partidului de opoziție Naleraq, este printre cei mai fervenți critici ai politicilor daneze. Acesta a declarat că Groenlanda nu are nimic în comun cu Danemarca, subliniind diferențele culturale și lingvistice, și acuzând sistemul de rasism sistemic. Broberg subliniază că Danemarca este considerată o putere arctică doar datorită Groenlandei, iar pierderea insulei ar reduce-o la statutul de simplă țară europeană.
Greonlanda, care a fost colonie daneză timp de peste 230 de ani, a câștigat autonomie în 1979 și a înființat o administrație proprie în 2009, dar rămâne parte a regatului Danemarcei. Chiar dacă populația acesteia este formată în majoritate din inuiti, Trump a sugerat că ar putea folosi forța economică sau militară pentru a face Groenlanda parte din Statele Unite, invocând rezervele de minerale valoroase de pe insulă.
Cu toate acestea, un sondaj recent arată că 85% dintre groenlandezi nu doresc să devină cetățeni americani, reflectând dorința lor pentru autodeterminare. Prim-ministrul Mute Egede a indicat posibilitatea organizării unui referendum pentru independență în viitorul apropiat.
În Nuuk, care este cea mai nordică capitală din lume, viața cotidiană este caracterizată de supermarketuri bine aprovizionate și servicii de sănătate gratuite pentru toți cetățenii. Locuitorii, precum Karina din Nuuk, resping ideea unei invazii americane, dar salută faptul că Danemarca a început să acorde mai multă atenție Groenlandei ca urmare a comentariilor lui Trump.
Recent, tensiunile au crescut în Groenlanda după ce a avut loc un incident controversat în care o fetiță a fost scoasă din îngrijirea mamei sale din motive legate de un test de competență parentală impus de Danemarca. Aceasta a adus în atenție metodele de intervenție socială percepute de comunitatea inuită ca fiind necorespunzătoare și discriminatorii.
Criticile asupra sistemului danez cresc, având în vedere istoria lungă de abuzuri asupra poporului inuit. De-a lungul anilor, numeroase politici s-au dovedit a fi dăunătoare pentru culturile și familiile inuitilor, inclusiv sterilizări forțate în anii 1960 și 1970 și mutări forțate ale comunităților.
Se estimează că aproximativ 460 de copii inuiti au fost scoși din familiile lor din cauza testelor de competență parentală, iar Guvernul danez a recunoscut recent problemele acestei măsuri și s-a angajat să o revizuiască.
În ciuda fricii de scăderea nivelului de trai în cazul independenței, sprijinul pentru autonomia Groenlandei este semnificativ, iar discuțiile continuă cu privire la viitorul acesteia. Susținătorii independenței avertizează că Danemarca folosește tactici de intimidare pentru a menține Groenlanda în sfera sa de influență.
Kronvold, o mamă inuită, își exprimă speranța de a se reuni cu fiica ei după abuzurile suferite, punând accent pe nevoia de a cere scuze oficiale pentru toate victimele acestui sistem defectuos. Dorința de justiție și de recuperare a identității culturale devine tot mai puternică, pe măsură ce Groenlanda se îndreaptă spre o posibilă independență.