Inteligența artificială promite să revoluționeze fizica particulelor elementare la CERN
Update cu 4 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Inteligența artificială promite să revoluționeze fizica particulelor elementare la CERN
Inteligența artificială (IA) are potențialul de a transforma complet domeniul fizicii particulelor elementare și ar putea oferi perspective noi asupra modului în care univerul se va sfârși, conform declarațiilor profesorului Mark Thomson, noul director general al Centrului de cercetare CERN din Elveția, care va prelua conducerea în 2026.
Thomson a subliniat că învățarea automată vă deschide noi orizonturi pentru progrese semnificative în fizica particulelor, comparând aceste realizări cu recentele progrese ale echipei Google DeepMind, distinsă cu Premiul Nobel pentru Chimie în octombrie pentru abilitatea de a prezice și de a proiecta structura proteinelor prin IA.
Cercetările ce utilizează Marele accelerator de hadroni (LHC) profită de strategii avansate pentru a detecta evenimente rare, care ar putea oferi indicii despre starea particulelor în primele momente după Big Bang și despre viitorul universului. „Acestea nu sunt doar îmbunătățiri de mică amploare”, a declarat Thomson. „Este vorba despre salturi semnificative aduse de tehnici foarte avansate.”
Prof. Thomson a avertizat că IA va fi esențială în superarea dificultăților complexe în fizica subatomică, inclusiv în studiul proteinelor. În acest context, Consiliul CERN a propus construcția unui nou accelerator de particule, denumit Future Circular Collider, având o circumferință de 90 de kilometri, mult mai mare decât LHC. Această propunere, estimată la 17 miliarde de dolari, a stârnit controverse, mulți având îndoieli asupra utilității ei, mai ales după descoperirea bosonului Higgs în 2012, care nu a fost urmată de descoperiri majore.
Cu toate acestea, Thomson crede că IA va da un nou avânt cercetărilor în fizica particulelor subatomice și prognozează descoperiri importante începând cu anul 2030, când LHC va putea genera fascicule de particule de până la zece ori mai puternice. Aceasta va permite o investigare mai aprofundată a bosonului Higgs, considerat „particula lui Dumnezeu”, care joacă un rol crucial în conferirea masei altor particule și în stabilitatea universului.
Studierea bosonului Higgs ar putea oferi răspunsuri despre natura câmpului Higgs și posibilele tranziții radicale ale acestuia, ce ar putea avea un impact major asupra universului. Deși un astfel de scenariu ar putea părea alarmant, Dr. Matthew McCullough de la CERN a asigurat că nu există motive de panică, explicând că astfel de evenimente nu ar afecta umanitatea într-un interval de timp relevant.
IA este deja integrată în toate activitățile de la CERN, de la selecția datelor la interpretarea rezultatelor. Dr. Katharine Leney, care lucrează la experimentul Atlas din LHC, a afirmat că progresele s-au accelerat cu cel puțin 20 de ani, în mare parte datorită IA.
Oamenii de știință au sperat mult timp că LHC va putea produce materie întunecată, o componentă majoră a universului, ale cărei proprietăți rămân încă necunoscute. Thomson consideră că IA generativă ar putea facilita acest demers, permițând cercetătorilor să pună întrebări mai complexe și să exploreze datele din perspective noi, nelimitate.
