Interesul geostrategic al UE în extinderea sa crește din cauza conflictului din Ucraina

Războiul din Ucraina a determinat Uniunea Europeană să își mărească influența prin extindere, în special pentru a contracara influența Rusiei. De la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, UE a acordat statutul de țară candidată Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, iar în Balcanii de Vest, Bosniei și Herțegovinei. Negocierile cu Albania și Macedonia de Nord au fost de asemenea deblocate.

Dintre toate țările candidate, numai Kosovo nu are acest statut, din cauză că cinci state membre ale UE nu îi recunosc independența față de Serbia. Belgia, care deține președinția prin rotație a UE, își propune inițierea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova în iunie, un obiectiv pe care trei surse diplomatice îl consideră realizabil, în ciuda unor rețineri din partea Ungariei.

Torreblanca vede o fereastră de oportunitate foarte mică pentru Moldova, care organizează un referendum în octombrie privind aderarea la UE și a cărei guvernare proeuropeană este destabilizată de Rusia. De asemenea, el este pesimist în ceea ce privește extinderea în Balcanii de Vest, unde negocierile continuă chiar și după trei decenii de la terminarea războaielor iugoslave.

Pe de altă parte, analista Berta Lopez Domenech de la Centrul pentru Politici Europene (EPC) consideră că Muntenegru are o perspectivă reală de a se alătura UE până în 2030. Ea subliniază planul guvernului de la Podgorica de a încheia negocierile până la sfârșitul anului 2026 pentru a putea adera în 2028 și faptul că economia Muntenegrului este cea mai compatibilă cu cea a blocului european.

Atât Lopez, cât și Torreblanca sunt de acord că ascensiunea extremismului de dreapta în UE va influența procesul de extindere. Aceștia consideră că, chiar dacă nu toate partidele de extremă dreapta vor bloca extinderea, suveranismul lor va constitui un obstacol.

Dezbaterea despre integrarea europeană continuă, inclusiv propunerea franco-germană pentru o UE cu multiple viteze, organizată în patru cercuri concentrice, fiecare incluzând diferite grupuri de țări în funcție de nivelul lor de integrare. Aceasta ar putea include țările din zona euro și Schengen până la state asociate și țările Comunității Politice Europene propuse de Emmanuel Macron.

În plus, think-tank-urile EPC și Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) au propus un proces de extindere în patru etape, ultima fază acordând țărilor dreptul de veto doar după dovedirea respectării valorilor statului de drept.

Astfel, viitoarele provocări ale Uniunii Europene vor fi strâns legate de gestionarea procesului complex și sensibil al extinderii sale.