În ultimele două luni, Rusia a lansat atacuri brutale nocturne cu drone şi rachete asupra Kievului, într-o ofensivă care pune la încercare apărarea antiaeriană a oraşului şi îi epuizează pe cei 3,7 milioane de locuitori ai capitalei ucrainene. Alte oraşe şi sate s-au confruntat cu lucruri mult mai rele de când Rusia a lansat invazia la scară largă la începutul anului 2022 - în special cele apropiate de linia frontului, departe la est şi sud. Multe au fost avariate sau ocupate pe măsură ce Rusia avansează, iar mii de oameni au fugit în capitală, considerată oraşul cel mai bine apărat din ţară. Noaptea, locuitorii se grăbesc spre staţiile de metrou aflate adânc în subteran, în scene care amintesc de bombardamentele germane de tip "Blitz" asupra Londrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează Reuters, citată de Agerpres. Câteva nopţi pe săptămână, Daria Slaviţka împachetează o saltea de yoga, pături şi mâncare într-un cărucior şi coboară cu fiul ei de doi ani, Emil, în metroul din Kiev. În timp ce sirenele de raid antiaerian sună deasupra, tânăra de 27 de ani încearcă să doarmă în siguranţă câteva ore în subteran. Slaviţka a început să verifice nervoasă canalele de Telegram acasă chiar înainte ca alarmele antiaeriene din oraş să înceapă să sune, după ce la începutul lunii iulie s-a trezit alergând pe stradă pentru a ajunge la metrou, în timp ce cerul era deja luminat de explozii. Numărul oamenilor care se refugiază în reţeaua de metrou construită în perioada sovietică şi pe peroanele celor 46 de staţii din Kiev a crescut vertiginos după ce bombardamentele la scară largă au lovit oraşul de cinci ori numai în iunie. Înainte, sunetul ascuţit al alertei de raid antiaerian de pe telefonul ei îl făcea pe Emil să tremure şi să strige "Coridor, coridor, mami. Mi-e frică. Coridor, mami", povesteşte Slaviţka. Acum, obişnuit cu atacurile, spune mai calm: "Mami, ar trebui să mergem". "Veneam aici mai rar, cam o dată pe lună", explică femeia, care se adăposteşte în staţia Akademmisteciko din vestul Kievului. "Asta a fost acum şase luni. Acum venim de două sau trei ori pe săptămână", adaugă ea, care şi-a petrecut noaptea ghemuită pe covoraşul ei roz alături de Emil lângă una dintre coloanele care străjuiesc şinele de metrou. Sistemul de metrou a înregistrat 165.000 de vizite în nopţile din iunie, mai mult decât dublu faţă de cele 65.000 de vizite din mai şi aproape de cinci ori mai mult decât numărul înregistrat în iunie anul trecut, a declarat serviciul de presă al metroului din Kiev pentru Reuters. Tot mai mulţi oameni caută să se adăpostească din cauza "amplorii şi caracterului letal" al atacurilor, a declarat pentru Reuters şeful administraţiei militare de la Kiev, Timur Tkacenko. El a afirmat că atacurile au ucis 78 de locuitori ai Kievului şi au rănit peste 400 în prima jumătate a anului. Preşedintele SUA, Donald Trump, a menţionat atacurile Rusiei asupra oraşelor ucrainene atunci când şi-a anunţat luni decizia de a oferi Kievului mai multe arme, inclusiv rachete Patriot pentru a-şi consolida apărarea antiaeriană. "Este incredibil că (oamenii) rămân, deşi ştiu că o rachetă le-ar putea lovi apartamentul", a spus Trump. În aprilie, un atac a distrus o clădire rezidenţială la câţiva kilometri de blocul de apartamente al Dariei Slaviţka. "Sunetul a fost foarte, foarte puternic. Chiar şi fiul meu s-a trezit şi l-am ţinut în braţe pe coridor", a spus ea. "A fost cu adevărat înfricoşător", adaugă femeia. Dat fiind că riscul de a-şi pierde casa a devenit dintr-o dată mai tangibil, ea îşi ia acum actele de identitate cu ea în subteran. După ce a văzut cât de stresat a devenit Emil din cauza alertelor antiaeriene, Slaviţka a cerut ajutorul unui pediatru, care i-a recomandat să oprească notificările zgomotoase ale telefonului şi i-a prescris un medicament calmant. Slaviţka îi spune lui Emil că sunetul puternic din timpul atacurilor este provocat de tunete. Oamenii de ştiinţă şi psihologii spun că lipsa somnului îşi pune amprenta asupra unei populaţii epuizate de peste trei ani de război. Katerina Holţberh, psiholog de familie din Kiev, a declarat că privarea de somn cauzată de atacuri provoacă schimbări de dispoziţie, stres extrem şi apatie, ceea ce duce la declinul funcţiilor cognitive atât la copii, cât şi la adulţi. "Mulţi oameni spun că, dacă dormi prost, viaţa ta se va transforma într-un iad, iar sănătatea ta va avea de suferit", a spus Katerina Storojuk, care locuieşte în regiunea Kiev. "Nu am înţeles asta până când nu mi s-a întâmplat mie", adaugă femeia. Anton Kurapov, cercetător postdoctoral la Laboratorul pentru Cercetarea Somnului, Cogniţiei şi Conştiinţei la Universitatea din Salzburg, a declarat că este greu să le transmiţi celor care nu sunt afectaţi cum se simte să fii atacat. "Imaginaţi-vă o situaţie în care ieşiţi pe stradă şi o persoană este împuşcată în faţa voastră... şi (imaginaţi-vă) frica pe care o resimţiţi, vă stă inima", explică el. "Oamenii se confruntă cu asta în fiecare zi, cu acest sentiment", adaugă cercetătorul. Kurapov a avertizat că impactul unui astfel de stres ar putea avea consecinţe pe tot parcursul vieţii, provocând inclusiv boli cronice. Un studiu condus de el şi publicat în European Journal of Psychotraumatology în august 2024 a arătat că 88% dintre ucrainenii chestionaţi au raportat o calitate a somnului proastă sau foarte proastă. Lipsa somnului poate avea un impact semnificativ asupra performanţei economice şi a capacităţii soldaţilor de a lupta, a declarat Wendy Troxel, specialistă în comportament la RAND Corporation, un think-tank american. Un studiu RAND din 2016, la care Troxel este coautoare, a arătat că lipsa somnului în rândul populaţiei active din SUA costa economia până la 411 miliarde de dolari pe an. În timp ce încearcă să prindă câteva ore de somn în plus în metrou, Slaviţka se gândeşte să cumpere o saltea pe care să o ducă în subteran, care să fie mai confortabilă decât covoraşul ei de yoga. Retailerul danez JYSK a anunţat că atacurile aeriene au dus la o creştere cu 25% a vânzărilor de saltele gonflabile, paturi de camping şi covoraşe de dormit la Kiev în trei săptămâni din iunie. Alţii iau măsuri extreme. Storojuk, care este proprietara unei mici afaceri şi care nu avea un adăpost la mai puţin de trei km de locuinţa ei, a investit peste 2.000 de dolari la începutul acestui an într-o cutie de oţel armat fabricată în Ucraina, botezată "Capsula vieţii", capabilă să reziste la căderea unor plăci de beton. Se bagă înăuntru în această capsulă în fiecare noapte, împreună cu căţelul ei de rasă Chihuahua, Zozulia. "Am dezvoltat multă anxietate şi frică", spune Storojuk. "Mi-am dat seama că, pentru a putea dormi liniştită în Ucraina, aveam nevoie de un adăpost cât de cât sigur", explică femeia.