Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța de apărare formată din 32 de țări, vrea să crească cheltuielile de apărare și plănuiește să investească miliarde în armate și sistemele de securitate, în următorul deceniu. Însă este un desfăt pe care unii membri europeni ai NATO, care se confruntă cu datorii uriașe și crescânde, nu și-l pot permite, arată o analiză CNN. „Este ceva fără precedent pe timp de pace să avem o creștere atât de masivă a cheltuielilor pentru orice element - în special, pentru apărare”, a declarat pentru CNN Marcel Fratzscher, președintele Institutului german pentru cercetare economică. Luna trecută, membrii NATO au convenit să își majoreze obiectivele privind cheltuielile de apărare respective la 5% din produsul intern brut până în 2035, mai mult decât dublu față de obiectivul actual de 2% și genul de creștere majoră pe care președintele american Donald Trump o solicită de mulți ani. Angajamentul a fost luat în contextul în care membrii europeni ai NATO trebuie să facă față unei Rusii agresive și unei Americi care a renunțat la rolul său de lungă durată de garant al securității regiunii. Guvernele au trei opțiuni pentru a îndeplini noua țintă de cheltuieli: reducerea altor cheltuieli, creșterea impozitelor sau împrumuturi mai mari. Însă analiști au declarat pentru CNN că variantele sunt inconfortabile din punct de vedere politic sau neviabile pe termen lung pentru țările europene NATO foarte îndatorate. „Multe țări (din Uniunea Europeană) se confruntă cu constrângeri fiscale severe”, au scris la începutul acestei luni analiștii de la Bruegel, un grup de reflecție cu sediul la Bruxelles. „Nu este realist să ne așteptăm ca țările care se luptă de zeci de ani să atingă un obiectiv de 2% pentru cheltuielile de apărare să adopte în mod credibil un obiectiv nejustificat, mult mai ridicat”, au arătat aceștia. Multe țări NATO nu au reușit să atingă obiectivul anterior de 2%, stabilit în 2014. Majoritatea au crescut cheltuielile în ultimii ani ca răspuns la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, atât de mult încât brațul executiv al Uniunii Europene se așteaptă ca cele 23 de state membre ale sale care aparțin NATO să atingă această țintă în acest an, pe baza PIB-ului lor combinat. Dar acum trebuie să meargă mai departe. Noul obiectiv de 5% include un angajament al statelor membre NATO de a cheltui echivalentul a 3,5% din PIB-ul lor anual pentru așa-numitele cerințe de apărare „de bază”, cum ar fi armele, restul de 1,5% fiind alocat domeniilor care sprijină apărarea, cum ar fi infrastructura portuară. Pentru unele națiuni, aceasta va însemna găsirea a zeci de miliarde de dolari în plus pe an. Frank Gill, analist principal de ratinguri de credit suveran pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa la S&P Global Ratings, este de părere că numai atingerea obiectivului de 3,5% va necesita ca țările europene, inclusiv Regatul Unit, să împrumute sume uriașe de bani. Unele națiuni ar putea, de asemenea, să reducă sau să realoce cheltuielile guvernamentale pentru a reduce suma pe care trebuie să o împrumute, a spus el, dar acest lucru s-ar putea dovedi dificil. „Multe (guverne europene) se confruntă cu alte presiuni fiscale și nu în ultimul rând cu îmbătrânirea populației, care conduce în esență la cheltuieli și mai mari cu pensiile”, a declarat Gill pentru CNN. „Din punct de vedere politic, (acest lucru) este foarte dificil de redus”. Și Fratzscher este de acord. Pentru majoritatea țărilor NATO, a susținut el, reducerea cheltuielilor este „absolut imposibilă”. „Europa îmbătrânește rapid”, a spus el. „Este complet iluzoriu să credem că guvernele din Europa ar putea face economii la pensiile publice, la asistența medicală, la îngrijire în general”, adaugă acesta. Singura modalitate sustenabilă de a finanța „genul de amploare a cheltuielilor suplimentare (de apărare)” promise acum de NATO este creșterea impozitelor, a susținut el. Cu toate acestea, nu există nici voința politică, nici sprijinul public pentru a cheltui „într-un mod atât de dramatic în această direcție și pentru a accepta consecințele”. Împrumutul simplu este o opțiune la fel de complicată în Europa, unde o serie de guverne sunt deja împovărate cu datorii apropiate sau mai mari decât dimensiunea întregii economii a țării lor. Dacă toate celelalte condiții rămân egale, atingerea obiectivului de 3,5% pentru cheltuielile de apărare „de bază” ar putea adăuga aproximativ 2.000 de miliarde de dolari la datoria publică colectivă a membrilor europeni ai NATO, inclusiv Marea Britanie, până în 2035, conform unei analize recente a S&P Global Ratings. Datoria suplimentară ar fi deosebit de greu de înghițit și pentru țări precum Italia, Franța și Belgia. Conform biroului de statistică al UE, la sfârșitul anului 2024, aceste țări membre ale NATO aveau unele dintre cele mai ridicate rate ale datoriei publice raportate la PIB, respectiv 135%, 113% și 105%. Acestea sunt deja poveri grele. Marți, prim-ministrul francez Francois Bayrou a declarat că a doua cea mai mare economie a UE riscă să fie „strivită de datorii”. El a avertizat că, dacă nimic nu se schimbă, doar dobânda pe care Franța o plătește pentru datoria sa va crește la 100 de miliarde de euro (117 miliarde de dolari) în 2029, devenind cea mai mare cheltuială a guvernului. El susține în continuare cheltuirea banilor pe apărare, reducând în același timp celelalte cheltuieli guvernamentale. Între timp, UE încearcă să faciliteze investițiile statelor membre în securitatea lor. Bruxelles-ul a exceptat cheltuielile de apărare de la normele sale stricte privind cheltuielile publice și s-a angajat să creeze un fond de 150 de miliarde de euro din care țările pot împrumuta, la rate ale dobânzii favorabile, pentru a investi în apărarea lor. Cu toate acestea, există o altă opțiune pentru membrii NATO din UE, potrivit lui Guntram Wolff, senior fellow la Bruegel. „Pur și simplu nu o fac. Nu cheltuim mai mult”, a declarat el pentru CNN. Spania a declarat deja că nu va îndeplini obiectivul de 5 %, argumentând că acest lucru ar compromite cheltuielile sale pentru asistență socială. Anul trecut, națiunea din sudul Europei a cheltuit doar 1,28% din PIB-ul său pentru apărare, pe baza estimărilor NATO.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.