Kaja Kallas, şefa guvernului Estoniei, a denunţat marţi „tactica obişnuită de intimidare” a Rusiei, după ce Moscova a emis notificări de urmărire împotriva ei şi a altor lideri europeni. Potrivit agenţiei de presă franceze AFP, Kremlinul acuză oficialii baltici şi polonezi de ostilitate faţă de Rusia, din cauza unor neînţelegeri istorice. Statele baltice, care fac parte din UE şi NATO, se tem de ambiţiile militare ale Kremlinului şi susţin că au fost ocupate de URSS, în timp ce Moscova se consideră un eliberator şi condamnă orice altă reprezentare a istoriei drept „denaturare”, o infracţiune în Rusia. Potrivit AFP, Kallas şi alţi oficiali baltici şi polonezi sunt urmăriţi penal pentru „distrugerea monumentelor soldaţilor sovietici”. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că „crimele împotriva memoriei eliberatorilor lumii împotriva nazismului şi fascismului trebuie să fie pedepsite”. În ultimii ani, mai multe monumente ale epocii sovietice au fost demontate în statele baltice şi în Polonia, ca semn de respingere a perioadei sovietice. O minoritate rusă locuieşte în Estonia, Letonia şi Lituania, foste republici sovietice care acum fac parte din UE şi NATO şi au relaţii tensionate cu Moscova. Aceste relaţii s-au deteriorat şi mai mult odată cu conflictul din Ucraina. Ţările baltice, care se tem de o posibilă invazie rusă, susţin activ Kievul în lupta sa împotriva armatei ruse. De asemenea, agenţia de presă rusă TASS a anunţat că lista de persoane urmărite de Ministerul Afacerilor Interne de la Moscova include prim-ministrul eston, Kaja Kallas, secretarul de stat, Taimar Peterkop, şi ministrul lituanian al Culturii, Simonas Kairys. Potrivit comunicatului ministerului rus de externe, Kallas este „urmărită în baza unui articol din Codul Penal”, însă nu a fost menţionat un articol specific. În vara lui 2022, politica estonă a anunţat că toate monumentele sovietice vor fi eliminate din spaţiul public. Secretarul de stat estonian, Taimar Peterkop, figurează şi el pe lista de persoane urmărite, fără a fi dat un motiv anume. Alţi oficiali baltici, printre care şi ministrul lituanian al Culturii, Simonas Kairys, sunt de asemenea căutaţi de autorităţile ruse. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a catalogat demantelarea monumentelor drept „arogantă” şi a avertizat în privinţa consecinţelor. De la începutul invaziei Ucrainei, numită de Rusia „operaţiune militară specială”, mai multe ţări din fosta URSS au demontat monumente din perioada sovietică.