Ruptura cablului submarin între Letonia și Suedia nu a fost acte de sabotaj
Update cu 4 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Ruptura cablului submarin între Letonia și Suedia nu a fost acte de sabotaj
Ruperea cablului submarin de fibră opticã între Letonia și Suedia, care a avut loc pe 26 ianuarie, nu a fost cauzată de un act de sabotaj. Informația a fost confirmată luni de procurorul suedez Mats Ljungqvist, care a anunțat, de asemenea, ridicarea sechestrului asupra navei bulgare Vezhen, implicată în incident.
Procurorul a explicat că analiza efectuată a arătat că incidentul a fost provocat de o combinație de condiții meteorologice nefavorabile, defectiuni ale echipamentului și erori de navigație. De asemenea, Mats Ljungqvist a subliniat că ancheta a clarificat faptul că nu există dovezi ce ar sugera un sabotaj.
Nava bulgară Vezhen fusese confiscată în cadrul unei investigații legate de posibile acte de sabotaj, iar CEO-ul companiei NaviBulgar, care operează nava, a negat orice intenție malefică din partea echipajului. „S-a demonstrat clar că nu a fost vorba de un sabotaj”, a declarat Mats Ljungqvist, referindu-se la interogatorii, confiscări și evaluări realizate.
Incidentul a fost raportat inițial când un cablu de fibră opticã al Centrului Național de Radio și Televiziune din Letonia (LVRTC), care conecta Insula Gotland din Suedia cu orașul Ventspils din Letonia, a fost rupt. LVRTC a menționat că evaluările preliminare sugerează că ruperea a fost cauzată de „factori externi”.
În plus, Norvegia a reținut o navă cu echipaj rus suspectată de implicare în incident, dar aceasta a fost ulterior eliberată din lipsă de dovezi. Acest eveniment s-a petrecut în contextul creșterii îngrijorărilor legate de potențiale amenințări și acțiuni de „război hibrid” în regiune.
În ultimele luni, mai multe cabluri submarine au fost avariate în Marea Baltică, ceea ce a determinat NATO să anunțe în ianuarie inițierea unei misiuni de patrulare pentru protejarea acestor infrastructuri esențiale. Acum, avioanele, navele și dronele sunt desfășurate mai frecvent în această zonă ca parte a unei noi operațiuni, denumită „Santinela Balticii”.
