Un cutremur uriaș din urmă cu 2.500 de ani a schimbat cursul fluviului Gange

Un cutremur imens care a zguduit sudul Asiei în urmă cu 2.500 de ani a schimbat brusc cursul fluviului Gange, sugerează autorii unui nou studiu, informează livescience.com. Existența acelui seism nu era cunoscută de către oamenii de știință, însă aceștia au descoperit indicii ale forței sale imense în formele de relief de lângă Dhaka, capitala Bangladeshului.

Echipa de cercetare și-a prezentat descoperirile într-un studiu publicat luni în revista Nature Communications. Conform studiului, seismul a avut probabil o magnitudine de 7,5 sau 8 și a fost atât de puternic încât a redirecționat principalul braț al fluviului Gange, chiar dacă secțiunea redirecționată a fluviului se afla la peste 180 de kilometri depărtare de epicentrul cutremurului. Schimbarea rapidă a cursului unui râu se numește "avulsie".

Gangele este unul dintre cele mai mari fluvii din lume, parcurgând o distanță de aproximativ 2.500 de kilometri. Izvorăște din Munții Himalaya, la granița dintre India și China, apoi curge spre est prin India și Bangladesh, unde se unește cu alte fluvii majore, inclusiv cu Brahmaputra și Meghna. Cursurile lor de apă combinate formează cea mai mare deltă fluvială de pe Pământ și se varsă în ocean în Golful Bengal.

Ca și alte fluvii care se scurg în mare prin delte de mari dimensiuni, Gangele își poate schimba cursul fără ajutorul unui seism, transportând sedimente care se acumulează treptat în albia sa. În cele din urmă, o cantitate suficient de mare de sedimente se acumulează într-un loc și devine mai înaltă decât relieful înconjurător, moment în care fluviul se revarsă peste o altă zonă și își croiește un nou drum.

În timp ce acest proces se produce de-a lungul mai multor ani sau decenii, un seism are potențialul de a redirecționa un râu aproape instantaneu, a spus Michael Steckler. "Anterior nu se confirmase niciodată că seismele pot duce la avulsii în delte, în special în cazul unor fluvii imense cum este Gangele", a declarat autoarea principală a studiului, Liz Chamberlain, specialistă în geocronologie și profesoară-asistent la Universitatea Wageningen din Țările de Jos.

Imaginile din satelit le-au oferit cercetătorilor primele indicii că Gangele a fost violent redirecționat în trecut. Liz Chamberlain și colegii ei au observat ceva ce părea a fi vechi canale de scurgere ale unui râu, care erau paralele cu Gangele și se aflau la 100 de kilometri distanță de Dhaka. Oamenii de știință au explorat apoi regiunea pentru a aduna mai multe dovezi și au găsit benzi de nisip care treceau prin terenurile noroioase din mai multe localități.

Ei au identificat acele benzi ca fiind "seismite" - straturi verticale de nisip care "erup" atunci când un seism zguduie solurile apoase - și au ajuns la concluzia că acestea s-au format în timpul unui eveniment singular. Analizele chimice ale nisipului și noroiului colectat au dezvăluit că evenimentul, despre care oamenii de știință au dedus că a fost un seism uriaș, s-a produs în urmă cu 2.500 de ani.

Conform studiului, două mecanisme separate ar fi putut declanșa seismul. Primul este o zonă activă seismică în jurul masivului muntos Shillong din nord-estul Indiei, unde placa tectonică indiană se ciocnește cu placa eurasiatică. Al doilea este subducția scoarței Oceanului Indian sub Bangladesh, Myanmar și nord-estul Indiei. Ambele procese se produc la peste 180 de kilometri de locul în care cercetătorii au găsit acele "seismite", ceea ce sugerează că seismul care a redirecționat Gangele a avut o magnitudine de cel puțin 7,5 - 8.

Un studiu din 2016, coordonat de Michael Steckler, a arătat că atât masivul Shillong cât și zona de subducție Indo-Birmană ar putea declanșa din nou seisme cu o magnitudine similară. Un astfel de cutremur ar putea afecta aproximativ 140 de milioane de oameni, au dezvăluit autorii studiului.