Baza aeriană Mihai Kogălniceanu devine cea mai mare bază NATO din Europa
Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Simona Stan
Baza aeriană Mihai Kogălniceanu devine cea mai mare bază NATO din Europa
Constanța, România - Baza aeriană Mihai Kogălniceanu, care poartă numele comunei din apropiere, denumită după politicianul liberal din secolul al XIX-lea, se transformă în cea mai mare bază aeriană NATO din Europa, depășindu-o chiar pe cea din Ramstein, Germania. Această transformare vine într-un context geopolitic extrem de tensionat, pe măsură ce tensiunile dintre NATO și Rusia cresc.
Baza aeriană Mihai Kogălniceanu va găzdui în curând o escadrilă de avioane F-16 românești, achiziționate recent din Norvegia, împreună cu drone MQ-9 Reaper. De asemenea, aici va fi construit un „oraș militar” unde vor fi rotați soldații NATO, forțele aeriene și personalul naval din 32 de țări, inclusiv din Finlanda, care este printre cei mai recenți membri.
„Există o prezență mult mai mare din SUA aici, mult mai multe infrastructuri, cazare, oameni și echipamente”, a declarat pilotul Charlie Tagg, aflat în misiune la baza Kogălniceanu. Invazia Ucrainei de către Rusia a schimbat atât rutele pe care le survolează, cât și poziția strategică a misiunii NATO. În 2021, piloții de vânătoare NATO zburau departe peste apele internaționale din Marea Neagră, dar acum se mențin în zona de 12 mile marine deasupra apelor teritoriale românești și bulgare pentru a evita neînțelegerile și escaladările cu rușii.
Pilotul a subliniat că, inițial, prezența NATO în regiune era menită să descurajeze orice agresiune rusă. Totuși, în contextul actual, prezența NATO este mai degrabă un mesaj de asigurare către alte țări membre, precum România, că alianța este aici și pregătită să apere.
Nu a existat niciun incident de interceptare a avioanelor rusești de la sosirea sa în România, a spus locotenentul, deși au existat misiuni anterioare, deasupra Mării Baltice. „Rusii vor face greșeli și, deși nu încalcă legile internaționale, pot să provoace incidente. Vom plasa o aeronavă lângă acel avion adversar pentru a arăta că suntem activi și că zburăm cu avioane înarmate, ceea ce transmite un mesaj clar”, a mai explicat Tagg.
Acest control sporește și cunoașterea inamicului, permițând monitorizarea numerelor de serie ale avioanelor și armamentului deținut, construind astfel o imagine detaliată a adversarului. Pe timpul nopții, în complexul britanic de la baza Mihai Kogălniceanu, Tagg urmărește războiul din Ucraina pe ecranele radar. „Putem vedea drone Shahed intrând în Odesa și sursele de căldură de la sol acolo unde armele impactează,” afirmă el, adăugând că se pot monitoriza și aeronavele prietenoase și cele ostile.
Tensiunile dintre NATO și Rusia au fost marcate de incidente semnificative în ultimii ani. În septembrie 2022, un pilot rus aproape că a doborât din greșeală un avion britanic de colectare a informațiilor, incident care a avut loc deasupra Mării Negre. În martie 2023, o dronă americană MQ-9 Reaper a fost doborâtă deliberat de un avion rusesc SU-27 „Flanker” în apele internaționale.
Cotidianul la baza Mihai Kogălniceanu se desfășoară într-un ritm relativ liniștit. În fața biroului comandantului de bază, Nicolae Crețu, pescărușii și corbii se hrănesc zgomotos din cireșii înfloriți. În biroul său semi-permanent, Scott Delay de la American Army Support - Black Sea, planifică logistica pentru cei 1.840 de soldați americani cazați în prezent la baza. „Încercăm să le oferim o senzație de 'acasă' cât timp sunt aici. Locul nu este foarte diferit de orice comunitate, doar că are un gard în jurul lui”, a mărturisit el.
Totuși, există unele dificultăți de adaptare pentru soldații americani, cum ar fi timpii de livrare pentru articolele comandate online, care sunt mult mai lungi în România decât în SUA. Aceste provocări logistice reprezintă încă un aspect al vieții militare internaționale din cadrul celei mai mari baze aeriene NATO din Europa.
