Ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a fost prezent duminică la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 unde a vorbit despre prioritățile sale din noul mandat. El a declarat război concediilor medicale fictive, în special înainte și după sărbătorile legale. Ministrul a explicat că în zilele respective se înmulțesc de zece ori numărul de concedii medicale luate față de zilele normale și că statul român plătește 1,5 miliarde de lei pentru acestea. Alexandru Rogobete a dat asigurări asupra construcției a 14 spitale din PNRR. Un alt subiect important este digitalizarea, unde se discută o nouă variantă a cardului de sănătate care să fie inclus fie într-o aplicație pe telefon fie integrat în buletinul cu cip. Ministrul Sănătății a declarat că una dintre primele probleme ale sistemului de sănătate pe care vrea să o rezolve este cea a concediilor medicale fictive. Oficialul a descoperit că fix înainte și după sărbătorile legale, rata concediilor medicale se mărește de zece ori și că acestea costă statul aproximativ 1,5 miliarde de lei. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: „Am fost contestat pentru concediile medicale, chiar criticat de unii. Sigur, fiecare are dreptul să-și spună opinia. Mi s-a pus întrebarea de ce am început cu concediile medicale? De ce am început cu o analiză a concediilor medicale? Că sistemul de sănătate are atât de multe probleme... De ce am ales acest lucru? Vă spun de ce! Pentru că fenomenul concediilor medicale fictive se vede statistic, nu cred că poate fi contestat de nimeni și nici nu cred că poate fi explicat medical de nimeni. Cum? Exact înainte de 1 iunie, înainte de 1 mai, înainte de sărbătorile legale, se înmulțește cu 10 numărul de concedii medicale. Nu cred că există o explicație medicală. Aceste curbe care cresc exponențial numărul de concedii medicale ne costă undeva la un miliard și jumătate de lei pe an, o sumă importantă. Eu nu pot să accept să luăm de la gura bolnavului acești bani ca să plătim concediile unor oameni care nu au găsit altă variantă de a pleca în vacanță, de exemplu. După ce vom avea raportul final al corpului de control și vom vedea cifrele, cu siguranță că anumite practici vor ajunge în zona justiției. Sunt obligat de lege să facă acest lucru în primul rând. Dar mai important decât a găsi vinovații cred că este ca în urma acestui control să găsim soluții administrative astfel încât acest fenomen să se reducă. Nu sunt naiv și nu cred că în șase luni de zile o să dispară cu totul concediile medicale fictive. Este imposibil de redus la zero acest fenomen.” Noul șef al portofoliului de la Sănătate a afirmat că anul aceste vor fi date în folosință primele două spitale construite în ultimele trei decenii în România. Alexandru Rogobete: „Nu pierdem bani din PNRR pentru spitale și vă spun imediat de ce. Însă mai important este că pentru prima dată în ultimele trei decenii în România se construiesc spitale noi și nu unul. O să le vedeți, pentru că primele două se vor da în folosință anul acesta în toamnă-iarnă, iar alte două le avem estimate pentru trimestrul unu din anul viitor. Spitalul de Boli Cardivasculare din Cluj-Napoca, unde acum au terminat zona de lucrări, inclusiv în interior, și suntem în etapa în care se dotează cu echipamente medicale, și Spitalul de Urgență de la Bistrița-Năsăud, un corp nou de clădire pentru Spitalul Clinic Județean. Dacă mă lăsați să vă explic, o să vedeți că nu este atât de dramatic cum pare, pentru că, înainte de toate, eu cred că pentru oameni cel mai important este să fie tratați în spitale noi. Nu cred că pe oamenii îi interesează din ce surse de finanțare sunt ele plătite. Asta este o discuție tehnică. În PNRR, indicatorul era de minim 19 unități sanitare construite și dotate. Noi am semnat 24 de contracte, practic o supracontractare peste indicator, tocmai în ideea că anumite obiective de investiții la un moment dat se vor bloca din motive birocratice, cele mai multe din cauze care țin de legea achizițiilor publice, care este extrem de greoaie și de stufoasă. Nu pot să identific că un obiectiv de investiții a fost blocat din rea intenție.” Ministrul a notat că, în urma întâlnirilor cu constructorii, a găsit metode pentru a grăbi construcția de spitale . Alexandru Rogobete: „Două vor fi gata la finalul acestui an, două la începutul anului viitor, iar restul în etapa august-septembrie-octombrie anul viitor. Restul până la 14 sunt 14 șantiere. Eu am avut deja vizite pe șantier și întâlniri cu constructorii și am identificat mecanisme de accelerare.” Claudiu Pândaru: „În ce constau aceste mecanisme de accelerare?” Alexandru Rogobete: „Constructorii... să știți că ei au venit către noi cu aceste propuneri. Nu a fost o solicitare imperativă din partea Ministerului, a mea. Ei au venit cu aceste idei, care sunt tehnice și pe care dânșii și le asumă. De exemplu, creșterea numărului de muncitori pe șantier, o măsură de accelerare. Sau acolo unde - și în majoritatea situațiilor este posibil - unde amplasamentul șantierului permite, creșterea programului de lucru în trei schimburi. La Grigore Alexandrescu se va lucra până la ora 23, la Spitalul Marius Nasta se va lucra și noaptea, la Centrul de Oncologie și Cardiologie Intervențională de la Alba Iulia se va lucra și noaptea și lista continuă. Pe de altă parte, domnul premier Bolojan a venit cu propunere administrativă cu care noi am fost de acord, Comisia a acceptat această reașezare: să finanțăm cât de mult se poate din PNRR, și aici ne bazăm pe cele 14 despre care am discutat, iar diferența până la 24 să le finanțăm din alte surse care există și aici nu vorbesc de noi împrumuturi. Sursele de finanțare există, nu vorbim de noi împrumuturi, există împrumuturi făcute încă din anii 2019-2020, care nu au fost consumate pentru zona de sănătate. Deci cumva avem o siguranță că le vom finaliza.” Alexandru Rogobete a promis cu demisia pe masă că noul sistem informatic al CNAS va fi dus la bun sfârșit. Ministrul a vorbit și despre o nouă platformă a sistemului de carduri, care i-ar permite pacientului să-și acceseze istoricul medical ori să verifice mai multe informații, atât pe o platformă online cât și de pe telefon. De asemenea, ministrul a vorbit și despre posibilitatea unui nou card de sănătate care ar putea fi integrat într-o aplicație pe telefon, ori chiar integrat în noul buletin cu cip. Alexandru Rogobete: „Prin PNRR, Ministerul Sănătății beneficiază de 400 de milioane de euro pentru digitalizare în sănătate. Acest proiect a fost împărțit în patru componente. Cea mai importantă componentă este digitalizarea sau realizarea unui nou sistem informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, platformă integrată de asigurări de sănătate. Contractul de finanțare a fost semnat în anul 2023, vară. A fost contractat într-un termen scurt, zic eu. Procedura a durat puțin. Aici, compania care asigură implementarea, lucrurile aici stau bine. Eu, la învestirea în funcția de ministru, am fost întrebat de un coleg parlamentar dacă îmi dau demisia dacă acest sistem nu se face. Și aici vă spun: Da, îmi dau demisia dacă sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nu se realizează, pentru că ăsta ar fi un eșec al tuturor. Decembrie 2026 este termenul final de punere în funcțiune. Are termene etapizate. Primul termen ar fi undeva anul viitor, în iunie, după care în august, o nouă etapă... În primul rând avem o platformă nouă a sistemului de carduri. În platformă nouă, se urmărește mai bine traseul CNP-ului, traseul pacientului, urmărește mai bine traseul medicului dintr-o unitate sanitară, vine cu dosarul electronic, vine cu rețeta electronică și vine cu un modul pentru pacient. Pacientul își poate accesa anumite date medicale, istoricul medical și așa mai departe dintr-o platformă atât în platformă web, cât și în platformă mobilă, pe telefonul mobil. Și cu un nou card fizic de sănătate? Pe telefon sau acum există o discuție întreagă, nu s-a luat încă decizia. Există următoarele varianteȘ varianta în care să existe o aplicație de pe telefon cu cod QR, care să poată fi scanat și automat accesat. Există varianta - și mie mi se pare cea mai bună, ținând cont de demografia țării noastre - ca acest card de sănătate să fie integrat în buletinul cu cip, în noul buletin. Și tind să cred că pe această variantă se va merge”.