Descoperire surprinzătoare despre bacteria care a devastat lumea de mai multe ori
Update cu 2 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Descoperire surprinzătoare despre bacteria care a devastat lumea de mai multe ori
Conform digi24.ro, o echipă internațională de cercetători a identificat un "truc genetic" folosit de bacteria yersinia pestis, responsabilă pentru ciuma bubonică, pentru a supraviețui sute de ani. Microbul a redus, paradoxal, gradul de virulență pentru a putea infecta mai mulți oameni pe o perioadă mai lungă, relatează El Pais.
Ciuma a fost transmisă pentru prima dată în inima Imperiului Roman, în anul 541, și a cauzat moartea a mii de oameni zilnic, lăsând urme de morminte și cadavre pe străzi. Aceasta a fost cunoscută sub numele de Ciuma lui Iustinian, fiind responsabilă pentru aproape 50 de milioane de victime.
A doua pandemie majoră, numită "Moartea neagră", a izbucnit în 1346 și a ucis o treime din populația Europei. În 1855, în provincia chineză Yunnan, ciuma bubonică a mai făcut ravagii, ucidând circa 12 milioane de oameni. Potrivit specialistului Mas Fiol, cercetător la Institutul Pasteur din Paris, studiile ADN-ului recuperat de la victimele acestor pandemii au arătat că numărul de copii ale genei responsabile pentru virulența microbului a scăzut în timp, nu a crescut.
Aceasta înseamnă că, în comparație cu vechile tulpini, microbul este mai puțin letal, însă cu toate acestea continuă să provoace pandemii, notează sursa. În condițiile în care bacteria are nevoie de gazda sa pentru a rămâne activă și pentru a se transmite, scăderea virulenței s-a adaptat, probabil, pentru a-i permite să rămână în creștere și să continue răspândirea.
Gena care controlează virulența bacteriei conține instrucțiuni pentru producerea unei proteine esențiale ca microbul să ajungă în ganglionii limfatici și să se înmulțească înainte de a intra în sânge. Când această genă devine mai mică, bacteria devine mai puțin letal.
Studiul, publicat în revista Science, arată că bacteria a evoluat astfel pentru a-și maximiza răspândirea și supraviețuirea, chiar dacă îi scade virulența. Înainte de apariția antibioticelor, rata mortalității din cauza ciumei în America era de 60%, însă acum, cu medicamentele moderne precum ciproflaxina și doxiciclina, această cifră a scăzut la 11%. Totuși, "aproape toate cazurile de ciumă septicemică sau pulmonară mor dacă nu sunt tratate imediat", avertizează Institutul Național de Sănătate din SUA.
Dr. Gonzalez Zorn, consilier al Organizației Mondiale a Sănătății, subliniază importanța înțelegerii acestui fenomen în contextul ecologic. "Când ciuma a omorât milioane de sobolani, presiunea selectivă s-a schimbat. O tulpină mai blândă era mai eficientă pentru răspândire, pentru că oferea gazdei mai mult timp să ajungă în alte focare", explică specialistul.
Pentru lumea modernă, unde bacteriile rezistente se răspândesc rapid prin avioane, apă și produse alimentare, înțelegerea acestor variații genetice devine esențială, menționează Zorn. Acest lucru poate face diferența între o infectie controlabilă și o nouă pandemie, mai concluzionează el.
