Lucrările la cel mai scump drum judeţean din România, Transapuseana, din judeţul Alba, anunţate recent ca fiind încheiate, trebuie refăcute, în unele zone, după ce un audit al Curţii de Conturi a constatat că drumul nu respectă acordul de mediu eliberat de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Alba. Potrivit jurnaliştilor de la ziarulunirea.ro, doi amfibieni – Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burtă roşie) şi Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burtă galbenă) – nu pot ieşi din camerele de cădere construite la drumuri pentru a capta apele pluviale şi cele din izvoare, întrucât broasca poate sări, dar nu şi din apă. Consiliul Judeţean Alba a anunţat, săptămâna trecută, că lucrările la DJ 107 I – Transapuseana, care este cel mai scump drum judeţean din România şi care străbate vârful Munţilor Trascău. Ziarulunirea.ro notează însă, joi, că firma care a construit şoseaua trebuie să intervină din nou la drum, după ce un audit al Curţii de Conturi a constatat că lucrările nu sunt în conformitate cu acordul de mediu eliberat de APM Alba, notează News.ro. „Doi amfibieni – Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burtă roşie) şi Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burtă galbenă) – nu pot ieşi din camerele de cădere, întrucât, un lucru mai puţin ştiut, broasca poate sări, dar nu şi din apă. Camerele de cădere la drumuri sunt construite pentru a capta apele pluviale şi cele din izvoare, ele mai fiind folosite pentru a întreţine drumurile, pentru a facilita accesul şi intervenţiile necesare curăţării sau reparării acestora. Deoarece o parte din traseul drumului judeţean se suprapune cu siturile Natura 2000: ROSAC0253 Trascău şi ROSPA0087 Munţii Trascăului, în cadrul actului de reglementare emis de APM Alba au fost preluate condiţiile de realizare a proiectului, prevăzute în avizul emis de Administraţia Natura 2000 Trascău, în calitate de administrator, la acea dată, al acestor arii naturale protejate. Condiţia impusă în actele de reglementare menţionate pentru realizarea camerelor de cădere de la podeţele tubulare a avut în vedere protejarea speciilor de amfibieni prin asigurarea colectării/stagnării apelor şi deplasării libere a acestor specii în zona podeţelor, astfel încât aceste camere să nu constituie capcane pentru speciile de broaşte”, notează jurnaliştii locali. Aceştia arată că unele dintre cele 58 de camere de cădere construite între kilomerii 5 şi 37, au pereţii realizaţi în unghi de 90 de grade, iar în cazul în care cad în aceste camere broaştele nu mai pot sări afară. Soluţiile tehnice în astfel de cazuri sunt realizarea unor unghiuri de 45 de grade sau a unei „scăriţe”, pentru ca broaştele captive să poată ieşi. În luna iunie 2025, Consiliul Judeţean Alba a informat Agenţia Naţională pentru Mediu şi Arii Protejate că pe sectorul de drum cuprins între km 5+000 şi km 37+000, din cauza lăţimii reduse a platformei drumului judeţean (drum cu o singură bandă de circulaţie), a fost necesară modificarea soluţiei tehnice privind execuţia camerelor de cădere de la podeţele tubulare, faţă de prevederile iniţiale din actul de reglementare, notează sursa citată. „Sunt 58 de camere, din care doar 26 ar fi obligatoriu să fie modificate, să intervenim cu o pană de beton, dar noi o să le facem la toate. Noi am respectat acordul de mediu, e vorba doar de această chestiune, a amfibienilor, între km 5 şi km 37, unde se află cele 58 de camere, în ariile protejate. Noi avem în total 200 şi ceva de camere de cădere, pe tot traseul. Am făcut pereţii drepţi, ar fi trebuit la 45 de grade, dar astfel pierdeam 2 metri din drum, am fi rămas cu un drum de 2 metri, ceea ce nu era în regulă, iar tehnic nu puteam face aşa ceva.”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Marius Haţegan pentru ziarulunirea.ro. Reprezentanţii firmei care a realizat lucrările au precizat pentru jurnaliştii locali că lucrările vor începe vineri, 11 iulie, estimându-se că vor fi terminate finalizate în cel mult o săptămână. Citește și: VIDEO Cum au întârziat trei nuci construirea unui spital cu bani din PNRR. Explicațiile ministrului Alexandru Rogobete Construcţia podului peste Siret a fost oprită din cauza unor specii de broaște și gândaci protejate de lege