Peste 110 milioane de europeni sunt expuși la niveluri periculoase de poluare fonică, ce provoacă anual 66.000 de decese premature, arată un raport al Agenției Europene de Mediu. Zgomotul din trafic afectează somnul, crește riscul de boli de inimă, diabet și depresie, iar copiii sunt printre cei mai vulnerabili, conform acestui studiu, notează The Guardian. Raportul, realizat de Agenția Europeană de Mediu (AEM), se concentrează pe zgomotul provocat de automobile, trenuri și avioane, concluzionând că 20% din populația Spațiului Economic European (SEE) este afectată. Cercetări separate, care utilizează un prag ușor mai scăzut pentru a defini zgomotul dăunător, au descoperit că 40% din populația Regatului Unit este expusă la zgomotul de transport periculos. Șaptesprezece milioane de persoane suportă un nivel deosebit de ridicat de poluare fonică – o expunere de lungă durată, extrem de deranjantă – iar aproape 5 milioane suferă de tulburări grave de somn. Cincisprezece milioane de copii trăiesc în zone afectate de zgomot dăunător. Conform analizei, impactul zgomotului asupra sănătății este mai mare decât cel al unor riscuri mai mediatizate, precum fumatul pasiv sau expunerea la plumb, și generează un cost economic de aproape 100 de miliarde de euro (86 miliarde lire sterline) pe an. Cercetătorii avertizează că daunele asupra sănătății sunt probabil subestimate. Utilizarea unui prag mai strict al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru poluarea fonică riscantă ridică estimarea la 150 de milioane de persoane expuse în întreaga Europă. Obiectivul UE de a reduce cu 30% până în 2030 numărul persoanelor deranjate cronic de zgomotul transportului nu va fi atins fără măsuri suplimentare, afirmă experții. „Poluarea fonică ne afectează sănătatea menținând organismul într-o stare constantă de luptă sau fugă, chiar dacă nu realizăm conștient acest lucru”, a declarat dr. Eulalia Peris de la AEM. „Aceasta poate declanșa reacții fiziologice dăunătoare, cum ar fi inflamația și stresul oxidativ, iar în timp crește riscul apariției unor probleme de sănătate precum bolile de inimă, diabetul, accidentele vasculare cerebrale, obezitatea, afectarea funcțiilor cognitive la copii și tulburările mintale.” „Poluarea fonică nu este doar un disconfort”, a adăugat Peris, care spune că a fost ea însăși afectată. „Doamne, da. Sunt foarte conștientă de efectele poluării fonice și sunt extrem de sensibilă la ea. Îți limitează viața.” Raportul se bazează pe datele raportate de țările membre SEE privind zgomotul de transport – cea mai răspândită și semnificativă sursă de poluare fonică. Alte surse, cum ar fi vecinii zgomotoși sau muzica din baruri, sunt, de asemenea, probabil dăunătoare sănătății, dar sunt greu de măsurat din cauza caracterului lor intermitent. Conform raportului, 92 de milioane de oameni din Europa sunt afectați de zgomotul rutier, 18 milioane de cel provocat de trenuri și 2,6 milioane de cel generat de avioane. Estimările privind impactul asupra sănătății, bazate pe cercetări publicate, indică anual 66.000 de decese premature, 50.000 de cazuri de boli cardiovasculare și 22.000 de cazuri de diabet de tip 2. Numărul persoanelor afectate de zgomot în Europa a scăzut cu doar 3% între 2017 și 2022, însă cercetătorii afirmă că pot fi luate numeroase măsuri. Reducerea limitelor de viteză în zonele urbane și promovarea anvelopelor silențioase ar diminua zgomotul rutier, la fel ca încurajarea transportului public, mersului pe jos și cu bicicleta. Creșterea numărului de mașini electrice va reduce zgomotul mai puțin decât s-ar putea crede, spun cercetătorii, deoarece la viteze reduse sursa principală de zgomot este contactul dintre anvelope și carosabil, nu motorul. Zgomotul traficului este dominat de un număr mic de vehicule extrem de zgomotoase. Zgomotul feroviar ar putea fi redus prin întreținerea mai bună a trenurilor și șinelor, iar cel al avioanelor prin optimizarea traseelor de decolare și aterizare și încurajarea folosirii unor aeronave mai silențioase. „Poluarea fonică este adesea trecută cu vederea, considerată doar o enervare cotidiană”, a declarat directoarea executivă a AEM, Leena Ylä-Mononen. Unul dintre motive este că poluarea fonică este cronică, spre deosebire de poluarea aerului care are vârfuri bruște, care declanșează alerte de sănătate și cresc gradul de conștientizare. „Totuși, efectele pe termen lung ale zgomotului asupra sănătății și mediului sunt extinse și semnificative”, a spus ea. „Copiii sunt, de asemenea, deosebit de vulnerabili la efectele zgomotului și este o problemă pe care toate țările trebuie să o abordeze urgent.”