Somnul şi odihna au trecut pe prima poziţie în ceea ce priveşte aspectele importante asupra calităţii vieţii, detronând alimentaţia, care este anul acesta pe locul trei, conform unui studiu realizat de Centrul de Informare, Prevenire, Risc şi Analiză (CIPRA), prezentat luni. Echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, somnul, odihna şi alimentaţia sunt considerate de români pe primele locuri cu impactul cel mai mare asupra calităţii vieţii, conform unui studiu realizat de Centrul de Informare, Prevenire, Risc şi Analiză (CIPRA), prezentat luni, scrie Agerpres. Studiul, realizat în luna iunie pe un eşantion de 1.008 de intervievaţi, prin metoda CATI, cu ajutorul Reveal Marketing Research, a fost prezentat la dezbaterea "Îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor şi promovarea egalităţii de şanse", organizată de CIPRA şi comisia pentru egalitatea de şanse a Camerei Deputaţilor. Cercetarea a analizat aspectele care influenţează calitatea vieţii de familie, de la factorii predominanţi de stres pentru părinţi sau cauzele principale ale conflictelor în familie, până la dificultatea de a menţine un echilibru satisfăcător între obligaţiile profesionale şi cele familiale. "Anul acesta, în mod surprinzător, somnul şi odihna au trecut pe prima poziţie în ceea ce priveşte aspecte importante asupra calităţii vieţii, detronând alimentaţia, care este anul acesta pe locul trei. Dacă ne uităm pe cifre, vedem că somnul şi odihna este un aspect cu impactul cel mai mare asupra calităţii vieţii pentru persoanele între 25 şi 35 de ani, iar echilibrul între viaţă personală şi cea profesională a înregistrat o creştere, 52% dintre respondenţi o consideră foarte importantă, în general, cei cu venituri ridicate şi femeile mai mult decât bărbaţii. Alimentaţia a scăzut, are un procent de 51%, dar este foarte importantă pentru categoria de persoane între 55 şi 65 de ani", a explicat Nadia Lazăr, director executiv al Asociaţiei CIPRA. De asemenea, în privinţa timpului petrecut cu familia, 45% dintre respondenţi au răspuns că petrec între 3 şi 5 ore pe zi cu copiii, în general persoanele cu vârste între 45 şi 54 de ani şi cu venit ridicat, iar mai mult de 10 ore cu copiii stau femeile cu vârste între 25 şi 35 de ani, cu un venit scăzut. Totodată, 78% dintre respondenţi se consideră părinţi foarte buni pentru copiii lor, în special bărbaţii şi persoanele cu venit ridicat. Printre lucrurile pe care le fac părinţii pentru a le oferi copiilor lor o viaţă de calitate se numără: timpul de calitate petrecut împreună cu ei (67%), preocuparea constantă faţă de starea lor de sănătate (50%), alimentaţia sănătoasă oferită (47%), concediile anuale şi/sau taberele şcolare (44%), cumpărarea lucrurilor la modă, pe care şi le doresc copiii (35%) şi înscrierea la anumite cursuri (33%). Conform studiului, părinţii români sunt preocupaţi cu privire la copiii lor în legătură cu dependenţa acestora de dispozitive digitale (62%), urmată de riscul consumului de droguri (47%) şi confruntarea cu bullyingul (42%). Comunicarea şi încrederea sunt indicate de 91% dintre părinţi ca fiind aspectele cele mai eficiente în educarea unui copil. "Femeile, persoanele cu venituri reduse şi cei cu vârsta între 45 şi 65 de ani consideră într-o mare măsură că acesta este importantă şi comunicarea şi încrederea sunt mecanisme eficiente în educarea copiilor. Opt din 10 părinţi consideră că indulgenţa şi înţelegerea sunt cu mecanisme eficiente în educarea copilului. Observăm pe ultima poziţie recompense şi sau pedepse şi aici avem, în general, bărbaţii - 55% dintre respondenţi, cu vârste între 18 şi 24 de ani şi cu un venit scăzut sau mediu", a mai explicat Nadia Lazăr. În legătură cu principalele cauze ale conflictelor în familie, respondenţii au plasat pe primul loc comunicarea insuficientă (41%), urmată de împărţirea cheltuielilor (38%) şi timpul prea puţin petrecut împreună. În privinţa surselor de stres în familie, pe prima poziţie se află preocuparea de a asigura copilului un viitor sănătos, urmată de preocuparea de a fi un părinte implicat în activităţile zilnice, pe poziţia a treia preocuparea de a petrece stilul de calitate cu copiii, preocuparea de a asigura copilului un standard de viaţă mai bun şi pe ultima poziţie preocuparea de a fi un partener modern, a mai explicat Nadia Lazăr. Printre grijile părinţilor semnalate sunt: bullingul de la şcoală (42%), urmate de abuzul de droguri şi stresul, iar pe ultimele poziţii apar suicidul şi sarcina la vârsta adolescenţei, a mai precizat Nadia Lazăr. Vicepreşedintele comisiei pentru egalitatea de şanse, Carmen Holban, a afirmat, la dezbatere, că subiectul referitor la starea de bine a copiilor este "esenţial", menţionând "importanţa asigurării unui mediu echitabil şi sprijinitor pentru dezvoltarea lor". "Discutăm despre cum putem face ca vieţile copiilor noştri să fie mai bune, mai fericite şi mai împlinite. Ştim că familia într-adevăr este sufletul societăţii, însă în această activitate zilnică între încercarea aceasta de a echilibra responsabilităţile profesionale cu cele personale uneori uităm de copiii noştri şi ei sunt viitorul nostru, ei sunt ceea ce avem mai bun şi pentru ei trebuie să dăm şi să atingem un potenţial maxim", a afirmat Holban. Ea a spus că fiecare copil, indiferent de gen, trebuie să aibă acces la aceleaşi oportunităţi şi resurse. "Este vital să construim un mediu în care toţi copiii să poată străluci şi să se simtă bine", menţionând că toţi copiii trebuie să aibă acces la educaţie de calitate. Potrivit lui Carmen Holban, activităţile culturale, sportive şi de recreere sunt "esenţiale pentru dezvoltarea echilibrată şi sănătoasă a copiilor". Ea a mai spus că responsabilitatea este de a asigura respectarea şi protejarea drepturilor copiilor. La rândul său, deputatul minorităţilor naţionale Iulius Firczak a afirmat că apreciază importanţa acestui studiu, care oferă decidenţilor politici posibilitatea de identifica mecanismele pentru a asigura echilibrul în viaţa de familie. "O viaţă de familie armonioasă se reflectă pozitiv atât în societatea contemporană, cât şi în viitor. Problemele din cadrul familial pot avea consecinţe economice semnificative, deoarece ele afectează atât bunăstarea individuală, cât şi eficienţa şi productivitatea economică la nivelul societăţii. De exemplu, stresul şi conflictele în familie pot duce la probleme de sănătate mentală şi fizică pentru membri, ceea ce poate duce la creşterea cheltuielilor cu îngrijirea medicală şi cu pierderea productivităţii la locul de muncă din cauza absenţelor medicale", a spus Firczak. Potrivit acestuia, copiii proveniţi din familii cu dezechilibre pot avea performanţe academice şi comportamentale scăzute, ceea ce poate limita potenţialul de succes în viitor. El a vorbit şi despre sursele de conflict în familie, menţionând, în acest sens, problemele financiare. Deputatul a menţionat importanţa educaţiei financiare. "Studiile arată că persoanele cu un nivel ridicat de cunoştinţe financiare iau decizii economice mai bune şi au o probabilitate mai mică de a se confrunta cu probleme financiare majore", a mai spus deputatul.