Fostul șef al Mossad, agenția israeliană de informații externe, ar fi amenințat-o pe Fatou Bensouda, fost procuror-șef al Curții Penale Internaționale în timpul unor întâlniri secrete în care a încercat să o facă să renunțe la o anchetă pentru crime de război, a dezvăluit o anchetă a The Guardian. Contactele secrete ale lui Yossi Cohen cu procurorul de atunci al CPI, Fatou Bensouda, au avut loc în anii care au precedat decizia acesteia de a deschide o anchetă oficială cu privire la presupuse crime de război și crime împotriva umanității din teritoriile palestiniene ocupate. Investigația lansată în 2021 a atins punctul culminant săptămâna trecută, când succesorul lui Bensouda la funcția de procuror-șef al CPI, Karim Khan, a anunțat că va cere un mandat de arestare pentru premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în legătură cu acțiunile țării sale în războiul din Gaza. Implicarea personală a lui Cohen în operațiunea împotriva CPI a avut loc în perioada în care era directorul Mossad. Activitățile sale au fost autorizate la un nivel înalt și justificate pe baza faptului că instanța reprezenta o amenințare de urmărire penală împotriva personalului militar, potrivit unui înalt oficial israelian. O altă sursă israeliană informată cu privire la operațiunea împotriva lui Bensouda a spus că obiectivul Mossad-ului era să o compromită pe procuroare. O a treia sursă familiarizată cu operațiunea a spus că Cohen acționa ca „mesager neoficial” al lui Netanyahu. Cohen, care era unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Netanyahu la acea vreme, a condus personal implicarea Mossad-ului într-o campanie de aproape un deceniu pentru a submina instanța. Patru surse au confirmat că Bensouda a informat un grup mic de înalți oficiali ai CPI cu privire la încercările lui Cohen de a o influența, pe fondul îngrijorărilor cu privire la comportamentul tot mai insistent și mai amenințător. Trei dintre aceste surse erau familiarizate cu dezvăluirile oficiale ale lui Bensouda către CPI cu privire la această chestiune. Sursele au adăugat că ea a dezvăluit că Cohen a făcut presiuni asupra ei în mai multe rânduri pentru a nu continua o anchetă penală în cazul Palestinei a Curții Penale Internaționale. Potrivit unor relatări către oficiali ai CPI, Cohen i-ar fi spus: „Ar trebui să ne ajuți și să ne lași să avem grijă de tine. Nu vrei să te bagi în lucruri care ar putea compromite securitatea ta sau a familiei tale.” O persoană care fusese informată despre activitățile lui Cohen a spus că a folosit „tactici josnice” împotriva lui Bensouda, în încercarea de a o intimida și influența. Mossad-ul s-a interesat, de asemenea, de membrii familiei lui Bensouda și a obținut transcrieri ale unor discuții secrete ale soțului ei, au susținut două surse. Oficialii israelieni ar fi încercat apoi să e folosească de aceste înregistrări pentru a o discredita pe procuroare. Dezvăluirile despre operațiunea lui Cohen fac parte dintr-o investigație realizată de The Guardian, publicația israeliano-palestiniană +972 Magazine și publicația în limba ebraică Local Call, care dezvăluie modul în care mai multe agenții de informații israeliene au condus un „război” ascuns împotriva CPI timp de aproape zece ani. Contactat de The Guardian, un purtător de cuvânt al biroului primului ministru al Israelului a declarat: „Întrebările care ni le-au transmis sunt pline de multe acuzații false și nefondate menite să facă rău statului Israel”. Nici Cohen, nici Bensouda nu au făcut comentarii. În eforturile Mossad-ului de a influența pe Bensouda, Israelul a primit sprijin din partea fostului președinte al Republicii Democratice Congo, Joseph Kabila. Dezvăluirile despre eforturile Mossad-ului de a o influența pe Bensouda vin în contextul în care actualul procuror șef, Khan, a avertizat în ultimele zile că nu va ezita să urmărească „încercările de a împiedica, intimida sau influența necorespunzător” funcționarii CPI. Potrivit experților juridici și foștilor oficiali ai CPI, eforturile Mossad-ului de a o amenința sau de a face presiuni asupra lui Bensouda ar putea echivala cu infracțiuni împotriva exercitării actelor de justiție, conform articolului 70 din Statutul de la Roma, Un purtător de cuvânt al CPI a declarat că actulaul procuror-șef al CPI nu s-a întâlnit niciodată sau nu a vorbit cu șeful Mossad-ului. În timp ce purtătorul de cuvânt a refuzat să comenteze acuzații specifice, el a spus că biroul lui Khan a fost supus „mai multor forme de amenințări și comunicări care ar putea fi privite ca încercări de a influența în mod nejustificat activitățile sale”. Decizia lui Khan de a solicita mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și Gallant săptămâna trecută a fost prima prin care instanța a luat măsuri împotriva liderilor unei țări aliate cu SUA și Europa. Presupusele lor crime – care includ dirijarea atacurilor asupra civililor și utilizarea foametei ca metodă de război – se referă la războiul de opt luni din Gaza. Dosarul CPI datează însă din 2015, când Bensouda a decis să deschidă o examinare preliminară a situației din Palestina. Decizia a stârnit atunci furia Israelului, care se temea că cetățenii săi ar putea fi urmăriți penal pentru implicarea lor în operațiunile din teritoriile palestiniene. La scurt timp după începerea examinării preliminare, Bensouda și procurorii care lucrau cu ea au început să primească avertismente că serviciile secrete israeliene se interesează îndeaproape de munca lor. Potrivit a două surse, în rândul înalților oficiali ai CPI au existat chiar suspiciuni că Israelul ar fi încercat să obțină informații din cadrul secției de urmărire penală a instanței. Cu toate acestea, doar un mic grup de oficiali de la CPI ar fi primit informații că directorul Mossad-ului l-a abordat personal pe procurorul șef. Spion de carieră, Cohen se bucură de o reputație în comunitatea de informații din Israel ca un recrutor eficient de agenți străini. El a fost un aliat loial și puternic al premierului la acea vreme, fiind numit director al Mossad-ului de către Netanyahu în 2016, după ce a lucrat câțiva ani alături de acesta ca și consilier pentru securitate națională. El a fost șef al consiliului de securitate națională între 2013 și 2016. Prima interacțiune a lui Cohen cu Bensouda pare să fi avut loc la conferința de securitate de la Munchen din 2017, când directorul Mossad s-a prezentat procurorului în cadrul unui scurt schimb de replici. În 2018, Bensouda se afla la New York într-o vizită oficială și se întâlnea la hotelul său cu Kabila, pe atunci președinte al RDC. Cei doi se întâlniseră de mai multe ori înainte în legătură cu ancheta în curs a CPI privind presupusele crime comise în țara sa. Cu toate acestea, întâlnirea pare să fi fost o înscenare. La un moment dat, după ce personalul lui Bensouda a fost rugat să părăsească încăperea, Cohen a intrat, au relatat trei surse familiare cu întâlnirea. Nu este clar de ce Kabila l-a ajutat pe Cohen, dar legăturile dintre cei doi bărbați au fost dezvăluite în 2022 de publicația israeliană TheMarker, care a relatat despre mai multe călătorii secrete pe care directorul Mossad le-a făcut în Congo în 2019. Potrivit publicației citate, Cohen i-ar fi cerut sfatul lui Kabila „pe o problemă de interes pentru Israel”. Raportând despre întâlnirile din RDC din 2022, postul de televiziune israelian Kan 11 a declarat că deplasările lui Cohen se refereau la un „plan extrem de controversat” și a citat surse oficiale care l-au descris ca fiind „unul dintre cele mai sensibile secrete ale Israelului”. Mai multe surse au confirmat pentru The Guardian că deplasările au fost parțial legate de operațiunea CPI, iar Kabila, care a părăsit funcția în ianuarie 2019, a jucat un rol important de sprijin în complotul Mossadului împotriva lui Bensouda. Kabila nu a făcut comentari pe acest subiect. După întâlnirea surpriză cu Kabila și Bensouda la New York, Cohen a sunat-o în mod repetat pe procuroarea-șefă încercând să se întâlnească cu ea, au reamintit trei surse. Două persoane au susținut că, la un moment dat, Bensouda l-a întrebat pe Cohen cum a obținut numărul ei de telefon, la care acesta a răspuns: „Ai uitat cu ce mă ocup?”. Inițial, au explicat sursele, șeful serviciilor de informații „a încercat să construiască o relație” cu procuroarea și a jucat rolul de „polițist bun” în încercarea de a o atrage de partea sa. El ar fi încercat să o convingă pe Bensouda să colaboreze cu Israelul. Cu toate acestea, în timp, tonul contactelor lui Cohen s-a schimbat și el ar fi început să folosească „amenințări și tehnici de manipulare”, a declarat o persoană informată despre întâlniri. Acest lucru a determinat-o pe Bensouda să informeze un grup restrâns de înalți funcționari ai CPI cu privire la comportamentul său. În decembrie 2019, procurorul a anunțat că are motive să deschidă o anchetă penală completă privind acuzațiile de crime de război în Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est. Cu toate acestea, ea a amânat deschiderea anchetei, hotărând ca întâi să ceară o decizie din partea camerei preliminare a CPI ca să i se confirme jurisdicția asupra Palestinei. Mai multe surse au declarat că în această etapă, în timp ce judecătorii analizau cazul, Cohen și-a intensificat încercările de a o convinge pe Bensouda să nu continue o anchetă completă în cazul în care judecătorii confirmau jurisdicția. Potrivit surselor, de la finalul anului 2019 până la începutul anului 2021, Cohen și Bensouda s-au întâlnit de cel puțin trei ori, la inițiativa șefului spionajului. Comportamentul său ar fi devenit din ce în ce mai îngrijorător pentru oficialii CPI. O sursă familiarizată cu relatările lui Bensouda despre ultimele două întâlniri cu Cohen a declarat că acesta a pus întrebări cu privire la securitatea ei și a familiei sale, într-un mod care a făcut-o să creadă că de fapt o amenința. Cohen i-ar fi arătat lui Bensouda copii ale unor fotografii ale soțului ei, care au fost făcute pe ascuns când cuplul se afla în vizită la Londra. Într-o altă ocazie, potrivit unor surse, Cohen i-a sugerat procurorului că o decizie de a deschide o anchetă completă i-ar prejudicia cariera. Patru surse familiarizate cu situația au declarat că evenimentele relatate au avut loc cam în aceeași perioadă în care Bensouda și alți oficiali ai CPI au descoperit că printre canalele diplomatice circulau informații referitoare la soțul ei, care lucra ca și consultant în afaceri internaționale. Între 2019 și 2020, Mossadul ar fi căutat informații compromițătoare despre procuror și s-ar fi interesat de membrii familiei sale. Agenția de spionaj ar fi obținut o serie de materiale, inclusiv transcrieri ale unei aparente operațiuni de filaj împotriva soțului ei. Nu se știe cine a condus operațiunea sau ce anume se presupune că ar fi spus acesta în înregistrări. O posibilitate este că acesta ar fi fost vizat de agenția de informații sau de actori privați din altă țară care doreau să aibă influență asupra CPI. O altă posibilitate ar fi că informațiile au fost contrafăcute. Cu toate acestea, odată intrat în posesia Israelului, materialul a fost folosit de diplomații săi într-o încercare nereușită de subminare a imaginii procurorului-șef. Însă, potrivit mai multor surse, Israelul nu a reușit să își convingă aliații de importanța materialului. Trei surse informate cu privire la informațiile împărtășite de Israel la nivel diplomatic au descris eforturile ca făcând parte dintr-o „campanie de defăimare” nereușită împotriva lui Bensouda“. Eforturile diplomatice au făcut parte dintr-un efort coordonat de guvernele lui Netanyahu și Donald Trump din SUA pentru a exercita presiuni publice și private asupra procurorului și a personalului său, scrie The Guardian. Între 2019 și 2020, într-o decizie fără precedent, administrația Trump a impus restricții de viză și sancțiuni pentru procurorul-șef, într-o acțiune de represalii față de deschiderea de către Bensouda a unei anchete separate privind crimele de război din Afganistan, presupus a fi fost comise de talibani și de personalul militar afgan și american. Mike Pompeo, pe atunci secretar de stat al SUA, a legat pachetul de sancțiuni de cazul Palestina. Câteva luni mai târziu, el a acuzat-o pe Bensouda, fără să citeze nicio dovadă, că „s-a implicat în acte de corupție în beneficiul său personal”. Sancțiunile americane au fost anulate după ce Joe Biden a ajuns președinte. În februarie 2021, camera preliminară a CPI a emis o hotărâre prin care a confirmat că CPI are jurisdicție în teritoriile palestiniene ocupate. În luna următoare, Bensouda a anunțat deschiderea anchetei penale. „În cele din urmă, preocuparea noastră centrală trebuie să fie pentru victimele crimelor, atât palestiniene, cât și israeliene”, a declarat ea atunci. Bensouda și-a încheiat mandatul de nouă ani la CPI trei luni mai târziu, lăsându-i succesorului său, Khan, sarcina de a prelua ancheta. Abia după atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie și după războiul care a urmat în Gaza, ancheta CPI a căpătat un nou caracter de urgență, totul până la solicitarea privind mandatele pe numele lui Netanyahu și al ministrului apărării israelian. A fost concluzia de care se temea instituția politică, militară și de informații a Israelului. „Faptul că l-au ales pe șeful Mossad pentru a fi mesagerul neoficial al premierului la [Bensouda – n.r.] a fost pentru a o intimida”, a declarat o sursă informată despre operațiunea lui Cohen. „A eșuat”, a conchis aceasta.