Curtea Constituțională discută astăzi sesizarea președintelui Nicușor Dan privind Legea privind unele măsuri pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei. Șeful statului a argumentat că a făcut această obiecție de neconstituționalitate la CCR deoarece există neclarități, ambiguități în actul normativ care pot duce la interpretări eronate și „eventual abuz”. Actul normativ prevede că distribuirea „prin intermediul unui sistem informatic” a materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, negarea sau diminuarea Holocaustului, precum și negarea crimelor de război va constitui infracțiune și va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și peste în anumite cazuri. Pe 10 iulie, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României privind modificările aduse legi care interzice susținerea organizațiilor fasciste, rasiste sau xenofobe, adoptată recent de către Senat și trimisă spre adoptare. Președintele consideră că, prin modalitatea de adoptare și prin conținutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale. Nicușor Dan subliniază că „orice acțiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanțiile pentru a nu putea fi citită ca o acțiune a unei opțiuni politice a societății, cu reprezentare parlamentară majoritară, împotriva celeilalte”. „Statul român trebuie să acționeze cu fermitate pentru a preveni și pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituționale, efectul va fi contrar. Societatea românească este puternic polarizată, încrederea în autoritățile statului este la cote reduse și orice acțiune a statului care se referă în mod dezechilibrat la această polarizare crește tensiunea socială și neîncrederea în autorități”, susține el, în textul sesizării făcute la CCR. Acesta critici de constituționalitate din perspectiva necesității clarității și previzibilității legii. El indică lipsa de claritate a noțiunii de legionar și de fascist. „Absența unei definiții legale exprese a noțiunii de legionar lasă loc arbitrariului în activitatea organelor judiciare (parchete și instanțe de judecată) chemate să urmărească și să judece cele două infracțiuni prevăzute în art. I pct. 5 și 6 din Lege, ceea ce poate să genereze practică neunitară și instabilitate juridică la nivelul societății. Pericolul este cu atât mai serios cu cât infracțiunile menționate sunt sancționate cu pedepse relativ severe (închisoarea de la 3 la 10 ani, respectiv de la unu la 5 ani, și interzicerea unor drepturi), ceea ce face ca lipsa de claritate a legii să determine riscuri importante față de libertatea individului și celelalte garanții procesuale asociate dreptului la un proces echitabil. Similar, nici termenul de fascist nu beneficiază de o definiție legală, chiar dacă acesta este folosit constant în cuprinsul OUG 31/2002, ceea ce ridică aceeași problemă de neconformitate a textelor legale cu standardele impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție”, spune Nicușor Dan. Președintele adaugă că, prin comparație, legislațiile celorlalte state membre ale Uniunii Europene identifică mai precis sfera organizațiilor, a faptelor, a materialelor și a simbolurilor interzise. Nicușor Dan susține că legea nu are o claritate din punct de vedere al conținutului privind noțiunile de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. „Este lesne de observat că definiția citată este circulară, deoarece lămurește numai sensul noțiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămurește deloc semnificația atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipsește chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege, ceea ce lasă loc arbitrariului în interpretarea și în aplicarea acestei noțiuni de către organele judiciare competente (parchetele și instanțele judecătorești)”, susține Dan. El vine cu o serie de critici de constituționalitate din perspectiva dreptului la informație (art. 31 din Constituție), accesului la cultură (art. 33 din Constituție) și libertății de exprimare (art. 30 din Constituție). Deputatul minoritățile Silviu Vexler, reprezentant al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în Parlament, inițiatorul legii respective, și-a anunțat retragerea unei decorații în semn de protest și spune că prin contestația la Curte a președintelui României ar fi în continuare promovată ideolologia legionară și extremismul. În replică, Nicușor Dan a explicat, într-o conferință de presă susținută la Cotroceni pe 14 iulie, că a sesizat la CCR modificările aduse legii de combatere a xenofobiei, antisemitismului și altor forme de extremism deoarece există neclarități, ambiguități în actul normativ care pot duce la interpretări eronate și „eventual abuz”. Președintele României a adăugat că trebuie întrebat Parchetul General ce s-a întâmplat cu sutele de amenințări primite de jurnaliști în noiembrie - decembrie 2024 și cele primite de deputatul minorităților Silviu Vexler atunci când a pus în circuit proiectul de lege. Pe 10 iulie, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiată, sesizarea S.O.S România, AUR și POT la legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură.